Am vrut să mă prinzi, m-am lăsat,
Ţi-am dat un semn si-un pic de încredere,
Ca să te apropii
Şi-acum o faci.
Îţi iese, chiar îţi iese...
Acum încep să văd că şi tu mă placi.
De mult aşteptam pe cineva
Căruia să nu-i rezist dar să-mi reziste,
Să mă ţină în faţa unei uşi întredeschise,
Obsedat de gândul a ce va urma.
E ciudat, ştii ? Nu mă aşteptam la tine
Să fii aşa , parcă făcută pentru mine,
Să reuşeşti să-mi furi ceva timp din fiecare zi,
Fără să mă oboseşti, fără să mă scoţi din minţi.
În toată treaba asta sunt voluntar.
Când vine vorba de tine, nici riscul nu mai e amar.
E drept, de ceva timp, la sentimente am renunţat
Şi-acum sunt ruginit...
Dar simt că tu poţi să faci aur din metal.
Încep să uit lucruri, ştii ? Sunt aiurit...
Şi nu mai dorm, parcă nici nu mai am nevoie.
Aş sta cu tine minute-n şir, ore şi zile...
Se simte din ce in ce mai tare,
Mai tare decât m-aş fi gândit !
marți, 26 noiembrie 2013
marți, 19 noiembrie 2013
Fum de tigara
Am renuntat sa mai trag pentru noi ,
Acum mai trag doar din tigara...
Mai bine sa ma arda ea si sa ma inece fumul
Decat sa ma-ncalzesc cu vorbe de-ale tale ,
Care de cand te stiu, imi tot repeta ca mereu vom fi noi doi ,
Cand defapt aici iubeste numai unul.
Sunt amortit, dar parca sangele circula mai bine
Numai esti tu aici sa-l faci sa goneasca prin mine.
E ca si cum as incerca sa ma dezvat de aer.
Mi-e greu, ma doare pana-n oase...
Tu stii, si asta ma omoara si mai tare!
Dar nu-i nimic, o sa-mi iasa,
Ai sa dispari si tu si vocea si gura si ''iubirea'' ta cea mare.
Ma uit la tine prin fumul de tigara.
Ma ascund dupa el, ma tine inchis in mine.
Nu vreau sa ma vezi, ai sti imediat ca nu mi-e bine.
Ai sa incerci sa-mi dai buzna-n suflet inca o data
Si eu n-o sa pot sa ma apar...
Nu vreau sa fiu nevoit sa te mai strang in brate,
M-ai inveninat cu lacrimi pana la refuz,
M-ai tinut drogat, inconstient, sedat sau poate...
Sau poate-am fost doar prost si atat!
Incerc sa ma trezesc, dar n-o sa reusesc de prima oara,
Poate n-o sa scap de tine niciodata, de asta mi-e cel mai teama.
Dar decat sa ma mai umilesc in fata ta,
Mai bine-mi aprind tigara dupa tigara...
Si poate intr-o zi, de la atata fum, n-o sa mai doara.
Acum mai trag doar din tigara...
Mai bine sa ma arda ea si sa ma inece fumul
Decat sa ma-ncalzesc cu vorbe de-ale tale ,
Care de cand te stiu, imi tot repeta ca mereu vom fi noi doi ,
Cand defapt aici iubeste numai unul.
Sunt amortit, dar parca sangele circula mai bine
Numai esti tu aici sa-l faci sa goneasca prin mine.
E ca si cum as incerca sa ma dezvat de aer.
Mi-e greu, ma doare pana-n oase...
Tu stii, si asta ma omoara si mai tare!
Dar nu-i nimic, o sa-mi iasa,
Ai sa dispari si tu si vocea si gura si ''iubirea'' ta cea mare.
Ma uit la tine prin fumul de tigara.
Ma ascund dupa el, ma tine inchis in mine.
Nu vreau sa ma vezi, ai sti imediat ca nu mi-e bine.
Ai sa incerci sa-mi dai buzna-n suflet inca o data
Si eu n-o sa pot sa ma apar...
Nu vreau sa fiu nevoit sa te mai strang in brate,
M-ai inveninat cu lacrimi pana la refuz,
M-ai tinut drogat, inconstient, sedat sau poate...
Sau poate-am fost doar prost si atat!
Incerc sa ma trezesc, dar n-o sa reusesc de prima oara,
Poate n-o sa scap de tine niciodata, de asta mi-e cel mai teama.
Dar decat sa ma mai umilesc in fata ta,
Mai bine-mi aprind tigara dupa tigara...
Si poate intr-o zi, de la atata fum, n-o sa mai doara.
duminică, 17 noiembrie 2013
Nu ti-am facut cheie la celula
Si il aduc langa mine
De cate ori am nevoie
Si el vine, nu il chinuie
Lenesa placere...
Cu mine e tot ce vrea sa fie
Si tot ce-mi place mie,
Il hranesc cu fiecare rasuflare, ii ascult orice miscare,
Dulce nebunie...
Am devenit o litera din numele lui
Si-o parte imensa din inima,
Dependent, ca soarele de luna
Si intunericul de lumina...
Isi lasa, de bunavoie, libertatea cand e la mine-n brate,
Prizonierul unei inchisori din care nu vrea sa scape,
Vesnic drogat cu ceea ce-l tine in viata-
Eu, cel mai greu si dulce-al sau pacat...
De cate ori am nevoie
Si el vine, nu il chinuie
Lenesa placere...
Cu mine e tot ce vrea sa fie
Si tot ce-mi place mie,
Il hranesc cu fiecare rasuflare, ii ascult orice miscare,
Dulce nebunie...
Am devenit o litera din numele lui
Si-o parte imensa din inima,
Dependent, ca soarele de luna
Si intunericul de lumina...
Isi lasa, de bunavoie, libertatea cand e la mine-n brate,
Prizonierul unei inchisori din care nu vrea sa scape,
Vesnic drogat cu ceea ce-l tine in viata-
Eu, cel mai greu si dulce-al sau pacat...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


